2.1. Vă rugăm să descrieţi principiile generale: Ce bunuri fac parte din bunurile comune? Ce bunuri fac parte din proprietatea personală a soţilor?

Regimul matrimonial legal aplicabil în Republica Cehă este regimul comunităţii, reglementat de Codul Civil (Legea nr. 89/2012 col.).

O delimitare mai detaliată a comunității matrimoniale este prezentată în Secțiunile 709, 710 și 3040 din Codul Civil, potrivit căruia comunitatea patrimonială a soților include:

• Bunurile dobândite de unul dintre soţi sau de ambii soţi în timpul căsătoriei lor, exceptând bunurile care:
  • Sunt destinate satisfacerii nevoilor personale ale unuia dintre soţi,
  • Au fost dobândite prin donație, moștenire legală sau testament doar de unul dintre soți, cu excepția cazului în care donatorul atunci când a donat sau decedatul nu a manifestat în testament o intenție diferită,
  • Au fost dobândite de unul dintre soți în compensație pentru alte daune patrimoniale ale drepturilor sale naturale,
  • Bunurile dobândite de unul dintre soţi printr-un act juridic care să ateste că bunurile se află în proprietatea exclusivă a soţului respectiv;
  • Au fost dobândite de unul dintre soți în compensație pentru deteriorarea, distrugerea sau pierderea bunurilor din proprietatea sa exclusivă,
  • au fost înapoiate, în baza legislaţiei privind restituirea bunurilor, unuia dintre soţi care le-a deţinut înainte de căsătorie, sau i-au fost înapoiate soţului respectiv în calitatea sa de moştenitor legal al proprietarului iniţial.

Comunitatea matrimonială a soților include de asemenea, profitul dobândit de pe urma unei proprietăți personale a unuia din soți, precum și acțiunile unuia dintre soți din cadrul unei societăți comerciale sau cooperative, dacă soțul a devenit asociat al societății sau membru al cooperativei în timpul căsătoriei (exceptând cazul în care dobândirea acțiunilor/părților sociale se înscrie într-una din excepțiile sus-menționate).

• Obligaţiile contractate de unul dintre soţi sau de ambii soţi în timpul căsătoriei lor, exceptând:
  • Obligaţiile aferente bunurilor aflate în proprietatea exclusivă a unuia dintre soţi; şi dacă amploarea acestora depăşeşte profitul decurgând din acestea;
  • Obligaţiile asumate de unul dintre soţi fără aprobarea celuilalt soţ, dacă nu constituie mijloace de asigurare a nevoilor obișnuite sau zilnice ale familiei.

2.2. Există ipoteze legale cu privire la atribuirea bunurilor

În legislația cehă nu este prevăzută o asemenea situație.

2.3. Este necesar întocmirea unui inventar al bunurilor de către soţi? Dacă da, în ce condiţii şi când?

Nu există prevederi care să stipuleze obligativitatea de a întocmi un inventar al bunurilor. Cu toate acestea, se recomandă alcătuirea unui inventar legat de stabilirea proprietăţii comune a soţilor pentru eventualitatea încetării acestui regim (prin desfacerea căsătoriei sau decesul unuia dintre soți).

2.4. Cine este persoana responsabilă de administrarea bunurilor? Cine are dreptul de a dispune de bunuri? Poate un soţ dispune de/administra bunurile în mod individual sau este necesar consimţământul celuilalt partener (de exemplu, în situaţii de înstrăinare a domiciliului soţilor)? Ce efect produce lipsa consimţământului cu privire la validitatea unei tranzacţii legale şi opozabilitatea faţă de o terţă parte?

Ambii soţi (sau unul dintre ei, potrivit unei convenții) folosesc şi întreţin în comun bunurile care fac parte din comunitatea matrimonială. Administrarea cotidiană a bunurilor care fac parte din comunitate poate fi realizată de oricare dintre soţi (de ex., rezolvarea problemelor obişnuite din gospodărie, plata obligaţiilor regulate, precum chiria şi serviciile aferente, hrana, achiziţionarea produselor obişnuite de consum). În chestiuni legate de comunitatea patrimonială a soților care nu este obișnuită (ex. transfer de bunuri imobiliare sau de bunuri de mare valoare sau ipotecarea de bunuri imobiliare), este necesar consimțământul celuilalt soț. Dacă unul dintre soți refuză să-și dea consimțământul, fără un motiv serios, sau dacă nu este capabil să-și exprime propria voință, aprobarea sa poate fi dată de tribunal, la solicitarea celuilalt soț. Dacă unul dintre soți acționează fără consimțământul celuilalt soț în cazurile în care este necesar consimțământul ambilor soți, celălalt soț poate contesta operațiunea invocând lipsa de validitate a sa (Art. 713 și 714 din Codul Civil); dacă, însă, el/ea nu contestă validitatea, respectivul act își păstrează efectele (Art. 586 alin.2 din Codul Civil ). Aceste prevederi se aplică numai dacă nu sunt modificate de convenție matrimonială sau de o hotărâre judecătorească.

2.5. Există vreo tranzacţie legală efectuată de unul dintre soţi care produce efecte asupra celuilalt partener?

Ambii soţi, în mod solidar şi separat, vor avea drepturile şi obligaţiile decurgând din actele juridice privitoare la proprietatea comună în devălmăşie care au fost executate de unul dintre soţi în cadrul gestionării cotidiene a bunurilor (art. 713 alin. 3 din Codul Civil).

2.6. Cine este persoana responsabilă de datoriile create în timpul căsătoriei? Ce bunuri pot fi folosite de creditori pentru a stinge creanţele lor?

Ambii soţi răspund în mod solidar şi individual pentru datoriile legate de proprietatea lor comună ((art. 713 alin. 2 din Codul Civil). Aceste datorii pot fi achitate din proprietatea comună a soților sau din proprietatea exclusivă a fiecărui soț.

Convenția matrimonială poate exclude obligațiile solidare și separate ale soților pentru datorii, dar acest tip de înțelegere are efecte asupra unui terț numai dacă terțul în cauză este de acord cu ea (Art. 719 alin.2 din Codul Civil) sau dacă este înregistrat, la solicitarea ambilor soți, în registrul public al convențiilor matrimoniale (Art. 721 alin.1 din Codul Civil).

Soții rămân răspunzători în mod individual pentru datoriile care nu fac parte din comunitatea patrimonială a soților, de exemplu, în principiu:

• Datorii legate de proprietatea lor exclusivă, de o amploare ce depășește profiturile din aceste bunuri,
• Datorii asumate de unul din soți fără consimțământul celuilalt și care nu acoperă nevoile cotidiene ale familiei,
• Datorii rezultate din comportamentul reprobabil al unuia din soți,
• Datorii către stat sau autorități publice,
• Datorii contractate înainte de căsătorie.

În procedurile de executare aceste datorii (cu excepția datoriilor de dinainte de căsătorie) pot fi achitate nu numai din proprietatea exclusivă a soțului datornic, dar și din proprietatea comună a soților.

Print this topic

back to top