5 Care sunt consecinţele procedurii de divorţ/separare?

5.1. Care este modalitatea prin care se vor împărţi bunurile (drepturile reale)?

În cazul regimului comunităţii de bunuri, bunurile comune se împart între soţi în conformitate cu prevederile asupra proprietăţii comune. Conform Legii cu privire la Proprietate, odată cu încetarea coproprietăţii, proprietatea se împarte conform acordului care există între proprietarii comuni. Dacă nu se ajunge la niciun acord, instanţa va emite o hotărâre judecătorească.

Partajul bunurilor comune în devălmăşie este posibil numai după încetarea regimului comunităţii de bunuri (cauzată de decesul unuia dintre soţi, de divorţ sau de încheierea unei convenţii matrimoniale care impune un regim diferit al bunurilor). Se prezumă că proprietatea care nu a fost partajată va fi proprietatea comună a soţilor până la momentul partajului.

În cadrul regimului participării la achiziţii şi a regimului separaţiei de bunuri, soţii nu au niciun bun comun, astfel încât nu se realizează niciun partaj al bunurilor.

5.2. Cine este persoana responsabilă pentru datoriile existente după procedura de divorţ/separare?

Se aplică aceleaşi norme precum cele descrise la punctele 2.5. şi 2.6.

5.3. Este îndreptăţit vreunul din soţi să pretindă o plată compensatorie?

Indiferent de regimul matrimonial aplicabil, dacă unul dintre soţi realizează cheltuieli mai mari pentru familie decât celălalt soţ, se prezumă că primul nu are dreptul să solicite despăgubiri pentru contribuţia sa care este mai mare decât a celuilalt soţ.

În regimul comunităţii de bunuri, dacă unul dintre soţi îndreptăţit să administreze bunurile comune le foloseşte în favoarea proprietăţii sale proprii, acesta va compensa valoarea bunurilor folosite. Compensarea este considerată ca făcând parte din proprietatea comună. Dacă unul dintre soţi foloseşte bunurile proprii în interesul comunităţii , acesta poate solicita compensarea valorii din proprietatea comună în devălmăşie.

În regimul participării la achiziţii, la încetarea regimului matrimonial, unul dintre soţi are dreptul să solicite egalizarea şi compensarea bănească. Regimul participării la achiziţii încetează în urma decesului unuia dintre soţi, ca urmare a divorţului sau prin încheierea unei convenţii matrimoniale noi care impune un regim diferit al bunurilor ori printr-o hotărâre judecătorească la cererea unuia dintre soţi.

Sporul patrimoniului fiecărui soţ realizat în timpul regimului participării la achiziţii (bunuri dobândite) este compensat.

Pentru a stabili în ce măsură bunurile sunt supuse compensării, se realizează inventarul bunurilor care aparţin fiecărui soţ, care enumeră toate bunurile proprii ale soţilor (bunurile totale), arătând patrimoniul ambilor soţi la începerea căsătoriei sau a regimului patrimonial (bunurile fixe) şi patrimoniul ambilor soţi care a fost dobândit până la încetarea căsătoriei sau a regimului matrimonial (bunuri dobândite) şi valoarea acestor bunuri.

Următoarele nu se compensează:

  • bunurile deţinute de oricare dintre soţi înaintea căsătoriei;
  • bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu titlu gratuit (precum donaţia sau moştenirea);
  • drepturile care apar pentru unul dintre soţi ca urmare a unei probleme de sănătate sau a vătămării corporale şi pe baza asigurării obligatorii de pensii de stat;
  • bunurile dobândite în schimbul bunurilor care nu sunt supuse compensării.

În baza regimului separaţiei de bunuri, soţii sunt consideraţi ca şi când ar fi necăsătoriţi sub aspectul raporturilor patrimoniale. Astfel, unul dintre soţi recurge doar la solicitările generale de compensare (precum îmbogăţirea fără justă cauză, repararea pagubelor suferite).